Cartiaudio.eu

Un eveniment tulburator in viata targusorului nostru a fost sosirea hipnotizatorului. Cred ca era in 1850. Nu sunt sigur, dar, in privinta lunii, imi amintesc precis era in mai; amanuntul a dainuit in memoria mea vreme de cincizeci de ani. Cum a venit, hipontizatorul a inceput sa faca reclama spectacolului tau, fagaduind fel de fel de minunatii.

Tin minte ca intr un rand s a produs o asemenea criza: trebuia sa facem rost de trei dolari, si asta chiar in ziua aceea. Nu mai stiu cum se face ca aveam nevoie de atatia bani intr o singura zi, stiu doar ca aveam nevoie de ei. Swinton m a rugat sa ma duc sa fac rost de bani, adaugand ca se va duce sa incerce si el. Parea ca nu se indoieste catusi de putin ca va reusi, dar stiam ca aceasta incred

Razboiul din 1870, un razboi burghez in care soldati erau fosti vanzatori de slanina si sapun, o lume pasnica aruncata in razboi. Dar acest razboi, aduce in orasul Rouen din Normandia frica de faptul ca invingatorii (armata prusaca) vor considera frigarele si cutitele de bucatarie drept arme. Elisabeth Rousset, o prostituata supranumita si bulgare de seu, este o femeia durdulie cu fata rumena ca u

Vaduva lui Paolo Saverini locuia, doar cu fiul ei, intr o casa prapadita, asezata pe intariturile orasului Bonifacio. Casa vaduvei Saverini, lipita chiar de marginea falezei, isi deschidea cele trei ferestre spre aceasta priveliste salbatica si pustiita. Traia acolo numai cu fiul ei, Antoine, si cu Jucausa, o catea mare, slaba, cu parul lung si aspru, de rasa ciobaneasca, cu care baiatul mergea la

In lumea buna i se spunea frumosul Signoles . Se numea vicontele Gontran Joseph de Signoles. Orfan si posesor al unei averi indestulatoare, facea impresie, se spune. Era chipes si avea tinuta, destul de vorbaret pentru a trece drept un om de spirit, inzestrat cu o oarecare gratie naturala, cu un aer de noblete si demnitate, avea o mustacioara indrazneata si privirea blanda, cum place femeilor. Er

Era ora ceaiului, inainte de a se aduce lampile. Vila se inalta la malul marii: soarele, care apusese, lasase in urma cerul trandafiriu, presarat cu pulbere de aur. Se vorbea despre dragoste, subiectul acesta vechi, se repetau lucruri care deja mai fusesera spuse, adeseori. Poate cineva iubi mai multi ani la rand? Da, spuneau unii. Nu, afirmau ceilalti. Se istoriseau cazuri, se stabileau li

Cu toata saracia si infirmitatea lui, avusese si zile mai bune. Cand avea cincisprezece ani, o caruta ii strivise ambele picioare pe soseaua spre Varville. De atunci, cersea, tarandu se de a lungul drumurilor, prin gospodariile taranesti, leganandu se pe carjele care ii facusera umerii sa se ridice pana la urechi. Copil gasit intr un sant de preotul din Billettes in ajunul Zilei Mortilor si boteza

Era una dintre acele fete frumusele si seducatoare nascute, ca dintr o eroare a destinului, intr o familie de functionari. Nu avea zestre, nu avea sperante, nici un mijloc de a se face cunoscuta, inteleasa, iubita, luata de nevasta de un om bogat si deosebit. Accepta sa se marite cu un slujbas marunt de la Ministerul Instructiunii Publice. Suferea mereu, deoarece simtea ca era nascuta pentru toat

Jeremie si camaradul sau, Mathurin, se indreptau indreapta incet spre crasma lui Paumelle; mergea, tras de Mathurin si impins de vant, incapabil sa reziste celor doua forte. Incaperea joasa era plina de mateloti, fum gros si strigate. Jeremie si Mathurin mersera sa se aseze intr un colt si incepura o partida, iar paharelele dispareau unul dupa altul in adnacul gatlejelor lor. Apoi au mai jucat cat

Barbatul si femeia se apropiara si se uitara muribund, cu ochi linistiti si resemnati. Ginerele spuse: De ast data s a ispravit, nu apuca noaptea. Gospodina spuse: De la pranz galgaie asa. Apoi tacura. Tatal avea ochii inchisi, fata pamantie si atat de uscata, incat parea de lemn. Prin gura intredeschisa se strecura o rasuflare gafaitoare si aspra; iar cearsaful de panza cenusie se ridica pe p

Cei doi prieteni isi terminasera cina. Ah imbatranesc. E trist. Azi nu mai simt decat pareri de rau. Repede mai trece viata Si eu am imbatranit fara ca macar sa mi dau seama cand m am apropiat de cincizeci de ani, ma credeam aproape un adolescent. Nu sufeream de nimic, eram fericit si linistit. Revelatia decaderii mele mi s a produs intr un mod simplu si inspaimantator, care m a doborat p

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Mara, personajul principal al romanului cu acelasi nume de Ioan Slavici, este o femeie ramasa vaduva si cu doi copii: Persida si Trica. Mara isi iubea foare mult cei doi copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor Strangea bani zi de zi pentru cei doi si pentru inmormantare. Pe fata voia s o trimita la manastire, la maica Aegidia, sa fie bine educata, ea simtind ca nu i

Discutia se invartea in jurul unor crime nedescoperite si ramase nepedepsite. Fiecare isi spunea parerea: colonelul Bantry, sotia lui grasuta si blajina, doctorul Lloyd si chiar batrana Miss Marple. Singurul care nu vorbea, desi era cel mai indreptatit s o faca, dupa cum credeau cu totii, era Sir Henry Clithering, fost inspector la Scotland Yard. Acesta tacea si isi rasucea mustata zambind usor de